Glosar de termeni

Acreditare
Agribusiness
Poluare agricola (Poluare provenita din agricultura)
Agricultura alternativa
Amoniac
Bioacumulare
Biodegradabil
Biodiversitate (sau diversitate biologica)
Agricultura biodinamica
Combatere biologica
Biomasa
Monitorizare biologica
Zona tampon
Cultura intercalata
Certificare
Organism de certificare
Program de certificare
Compost
Gunoi de grajd compostat
Conservare
Lucrari conservative ale solului
Agricultura conventionala
Perioada de conversie
Vaci pentru lapte, ecologic
Denitrificare
Rezistenta la boli
Toleranta la boli
Competitie ecologica
Dezechilibru ecologic
Ecosistem
Eroziune
Evapotranspiratie
Agricultura extensiva
Codex Alimentarius
Fertilitate
Inginerie genetica
OMG (Organism Modificat Genetic)
IFOAM (Federatia Internationala a Miscarii Organice in Agricultura)
Ingrasamant organic
Gunoi de grajd
Eticheta
Mulci
Acvacultura ecologica
Certificare ecologica
Productie ecologica
Eticheta de certificare
Inspectia
Trasabilitate
Certificat/Declaratie de tranzactionare
Energie regenerabila
Reciclare

Acreditare
Procedura prin care o institutie autorizata evalueaza si recunoaste formal un program de certificare, in conformitate cu standardele institutiei respective.

Agribusiness
Termen generic care se refera la diversele tipuri de afaceri din domeniul productiei agroalimentare, incluzand activitatile agricole din ferma, aprovizionarea cu samanta, produsele chimice si masinile agricole, ingrasaminte, comertul en-gross si distributia, procesarea, marketing-ul si vanzarile cu amanuntul.

Poluare agricola (Poluare provenita din agricultura)
Deseurile lichide si solide provenite din activitatile agricole, incluzand: scurgerea si levigarea pesticidelor si a ingrasamintelor; eroziunea si praful rezultate in urma araturilor; balegarul si carcasele de animale; reziduurile provenite de la culturile agricole; molozul de la constructiile agricole.

Agricultura alternativa
Abordare sistematica a activitatilor agricole in vederea reducerii poluarii agricole, cresterii durabilitatii si sporirii eficientei si rentabilitatii. In general, agricultura alternativa se concentreaza asupra practicilor de management care: avantajeaza procesele naturale (cum sunt ciclurile elementelor nutritive, fixarea azotului si relatiile dintre daunatori si pradatori); imbunatatesc, pe de o parte, relatia dintre tipul culturilor si practicile agronomice, si, pe de alta parte, dintre potentialul productiv si caracteristicile fizice ale terenului; folosesc in mod selectiv ingrasamintele si pesticidele pentru a asigura eficienta productiei si conservarea solului, apei, energiei si a resurselor biologice.

Amoniac
Gaz alcalin cu miros intepator, compus al azotului si hidrogenului (NH3). Se formeaza in mod natural sub actiunea bacteriilor, prin descompunerea compusilor care contin azot, cum ar fi gunoiul de grajd. Emisiile de amoniac pot reprezenta o problema in adaposturile etanse de animale, iar in aerul atmosferic se pot dispersa sub forma unor particule foarte fine. Amoniacul sintetic este utilizat ca ingrasamant pe baza de azot. Cunoscut si sub denumirea de amoniac anhidru, reprezinta sursa de baza pentru producerea tuturor ingrasamintelor cu azot, fiind, de asemenea, si un ingrasamant ce poate fi aplicat ca atare. Amoniacul sintetic se obtine in urma reactiei dintre gazul natural si azot.

Bioacumulare
Absorbtia si concentrarea substantelor chimice toxice, a metalelor grele si a anumitor pesticide in plante si animale. Toxicitatea poate fi exprimata in mai multe moduri: plumbul ingerat de vitei se poate bioacumula in oasele acestora, intervenind in absorbtia calciului si in dezvoltarea oaselor; substantele chimice acumulate pot fi eliberate ulterior in fluxul sangvin, de exemplu in timpul gestatiei sau pierderii de greutate; substantele chimice se pot acumula in cantitati letale, la sfarsitul filierei alimentare. Bioconcentrarea este un termen sinonim pentru bioacumulare.

Biodegradabil
Capabil a fi descompus in componente mai simple de catre organismele vii.

Biodiversitate (sau diversitate biologica)
In general, reprezinta atat varietatea si variatia plantelor, animalelor si microorganismelor, cat si a ecosistemelor acestora. Are 3 nivele: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor si diversitatea genetica (in cadrul speciilor). Prin conceptul de mentinere a biodiversitatii se intelege necesitatea conservarii, de catre civilizatie, a unui numar cat mai mare posibil din speciile existente, astfel incat sa se pastreze un fond genetic cat mai divers ale carui caracteristici benefice sa poata fi utilizate in viitor. Diversitatea genetica asigura resurse pentru rezistenta genetica la daunatori si boli. In agricultura, biodiversitatea este un sistem de productie caracterizat prin prezenta mai multor specii de plante si/sau animale, in contrast cu specializarea genetica existenta in monocultura.

Agricultura biodinamica
Sistem ecologic si durabil de productie agricola, in special de producere a alimentelor pentru oameni, care pretinde respectarea tuturor organismelor. Acest tip de sistem de agricultura ecologica a fost dezvoltat de omul de stiinta si filosoful austriac Rudolf Steiner la inceputul secolului al XX-lea (1900). Sistemul de agricultura biodinamica are in vedere atat ciclurile biologice, cat si aspectele “dinamice” – metafizice sau spirituale – ale fermei, cu intentia de a realiza un echilibru intre domeniul material si cel spiritual.

Combatere biologica
Practica utilizarii organismelor benefice – cum ar fi insectele pradatoare sau parazitii insectelor daunatoare, agenti patogeni daunatori, pasarile insectivore si liliecii – pentru pastrarea populatiilor de daunatori la un nivel acceptabil.

Monitorizare biologica
Utilizarea organismelor vii atat pentru testarea calitatii apelor uzate care urmeaza sa fie deversate in apele colectoare, cat si a apelor situate in aval de punctul de deversare.

Biomasa
Masa totala a plantelor (fara continutul de apa din plante) si/sau a animalelor dintr-un anumit loc.

Zona tampon
Zona tampon trebuie sa fie suficienta ca dimensiune sau ca forma fiind o granita clar definita si identificabila, marginind un areal cu productie ecologica si care este stabilita sa limiteze aplicarea sau contactul cu substantele interzise dintr-o suprafata alaturata.

Cultura intercalata
Orice cultura cu crestere rapida, semanata intre doua sezoane de semanat normale, sau semanata pentru a compensa o cultura principala compromisa. Poate sa fie: o cultura legomicola cu maturare mai rapida, ca de exemplu ridichile, ceapa, sau spanacul (semante printre randurile unei culturi cu dezvoltare mai lenta; culturi cu crestere rapida, cum sunt: secara, meiul sau hrisca; leguminoase anuale, ca de exemplu soia, utilizate ca furaj ori incorporate sub aratura, pentru a spori fertilitatea solului.

Certificare
Procedura prin care o terta parte acorda, in scris, dovada ca un produs, proces sau serviciu sunt in conformitate cu anumite standarde. Produse alimentare ecologice certificate sunt acele produse alimentare a caror producere a fost verificata in conformitate cu standardele specificate pentru productia si procesarea ecologica.

Organism de certificare
Institutie care indeplineste activitatea de certificare. Uneori apare sub denumirea de certificator sau agentie de certificare.

Program de certificare
Sistem de reguli, proceduri si management care duc la certificare. O institutie de certificare poate desfasura mai multe programe de certificare diferite. Uneori apare sub denumirea de sistem de certificare .

Compost
Este materialul rezultat in urma procesului de compostare. Este un material de culoare inchisa, umed, asemanator solului, care imbogateste continutul de elemente nutritive din sol si imbunatateste structura solului.

Gunoi de grajd compostat
Dejectii animale fermentate pe o platforma special amenajata, proces care permite eliberarea azotului din dejectii. Ingrasamant organic neinflamabil.

Conservare
Managementul resurselor umane si naturale in vederea obtinerii de beneficii maxime pe o durata de timp nedeterminata. In cadrul sistemului de agricultura, conservarea determina adaptarea particularitatilor de cultivare a plantelor la potentialul productiv si la caracteristicile fizice limitative ale terenurilor agricole, pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a unei productii rentabile. Practicile de conservare, cum ar fi managementul integrat al daunatorilor, urmaresc conservarea solului, apei, energiei si a resurselor biologice.

Lucrari conservative ale solului
Orice sistem de lucrari ale solului sau de cultivare, prin care cel putin 30% din suprafata solului ramane acoperit de resturi vegetale dupa semanat. Lucrarile conservative ale solului mentin un covor vegetal care dauneaza mai putin solul decat sistemele de lucrari traditionale, reducand astfel pierderile de sol si consumul de energie, mentinand nivelul si calitatea recoltelor. Tehnicile lucrarilor conservative includ lucrari minime ale solului, mulcirea, bilonarea sau cultivarea fara lucrari ale solului (no-till).

Agricultura conventionala
Utilizata in general pentru a desemna practicile agricole obisnuite sau traditionale, care se bazeaza pe folosirea intensiva, pe scara larga, a inputurilor chimice si energetice, tipice pentru fermele mari, mecanizate, in contrast cu practicile agricole alternative sau durabile. Utilizarea grapei cu discuri pentru dezmiristit, pulverizarea frecventa a pesticidelor si utilizarea ingrasamintelor de sinteza sunt exemple de practici conventionale, care sunt in contrast cu practicile alternative, precum absenta lucrarilor solului (no-till), managementul integrat al daunatorilor sau utilizarea gunoiului de grajd si a ingrasamintelor verzi.

Perioada de conversie
Perioada specifica, pe parcursul careia standardele de certificare ecologica trebuie aplicate in totalitate, la o anumita unitate de productie data.

Vaci pentru lapte, ecologic
Animale ecologice care produc lapte. Animalele trebuie sa fie crescute in sistem ecologic cel putin un an pentru ca productia sa fie certificata ecologic. Vacile de lapte pot fi considerate, de asemenea, ca nucleu pentru reproductie, insa trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pentru ca produsele lactate sa fie considerate ecologice.

Denitrificare
Reducerea nitritilor cu formarea de amoniac si azot liber, cum ar fi de exemplu reducerea nitratilor din sol sub actiunea organismelor solului, in special a organismelor anaerobe.

Rezistenta la boli
Capacitatea unui organism de a se opune infectiei produse de un anumit agent patogen.

Toleranta la boli
Capacitatea unei plante de a continua sa se dezvolte fara a prezenta simptome grave, in ciuda infectarii cu un agent patogen.

Competitie ecologica
Competitia dintre doua sau mai multe organisme pentru aprovizionarea limitata cu o anumita resursa de mediu.

Dezechilibru ecologic
Absenta unor relatii functionale intre elementele unui ecosistem.

Ecosistem
Sistem format dintr-o comunitate de animale, plante si microorganisme, precum si mediul fizic si chimic in care acestea interactioneaza.

Eroziune
Distrugerea suprafetei solului. Materialele neconsolidate, ca de exemplu solul, se erodeaza mai rapid decat cele consolidate, cum ar fi rocile. Cele mai frecvente cauze ale eroziunii sunt vantul si apa curgatoare. Sensibilitatea solului la eroziune se masoara prin indicele de eroziune.

Evapotranspiratie
Pierderea apei din sol atat prin evaporare cat si prin transpiratia plantelor cultivate pe solul respectiv.

Agricultura extensiva
Sistem de agricultura in care se investeste o cantitate relativ redusa de munca si capital pe unitatea de suprafata; de obicei, implica suprafete mai intinse.

Codex Alimentarius
O colectie de standarde internationale pentru siguranta alimentara si protectia consumatorului. Este administrat de Comisia Codex Alimentarius, un organism infiintat in colaborare cu FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie) si OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) in anii 1961-1962, cu scopul de a proteja sanatatea consumatorilor si a asigura practici corecte in comertul alimentar international.

Fertilitate
Capacitatea solurilor de a asigura suficiente elemente nutritive, apa si aer pentru dezvoltarea sanatoasa a plantelor. Un sol fertil trebuie sa aiba un continut de cel putin 5% materie organica si humus, si sa fie structurat.

Inginerie genetica
Stiinta modificarii AND-ului unei plante sau a unui animal, in scopul producerii caracteristicilor dorite. Printre caracteristicile dorite, se numara crestere mai rapida si dimensiuni neobisnuit de mari. Ingineria genetica este o stiinta extrem de controversata, existand numeroase persoane care sustin ca aceasta nu a fost testata si studiata corespunzator. In plus, nu toata lumea este de acord ca plantele si animalele modificate genetic prezinta siguranta pentru consumul uman sau pentru existenta libera a acestora in mediu.

OMG (Organism Modificat Genetic)
Germoplasma care cuprinde toate componentele cultivarelor unei specii, speciile salbatice intrudite din acelasi gen si hibrizii rezultati din incrucisarea speciilor salbatice cu cele cultivate.

IFOAM (Federatia Internationala a Miscarii Organice in Agricultura)
Organizatie neguvernamentala care a stabilit un set de Standarde de Baza. In colaborare pe baza contractuala cu Serviciul International de Acreditare Organica (IOAS), IFOAM acrediteaza institutii de certificare in conformitate cu aceste standarde voluntare.

Ingrasamant organic
Produs rezultat din procesarea substantelor animale sau vegetale care contine o cantitate suficienta de nutrienti pentru plante pentru a avea valoare ca ingrasaminte.

Gunoi de grajd
Dejectiile solide sau lichide provenite de la animale si pasari. Uneori se refera la “reziduurile animale”. Acest material poate contine de asemenea, resturi alimentare, apa sau particule de sol. Poate include, de asemenea, si reziduuri care nu sunt asociate cu dejectiile animale, cum ar fi: apa uzata de la centrele de muls, lapte contaminat, par, pene sau alte materiale.

Eticheta
Orice material scris, tiparit sau simbol grafic prezent pe un produs alimentar, sau asociat cu acesta, utilizat in vederea cresterii vanzarilor.

Mulci
Orice material nesintetic cum ar fi resturile lemnoase, frunze si paie sau orice material sintetic care este inclus in lista materialelor care pot fi utilizate in agricultura ecologica si care sunt utilizate pentru a impiedica dezvoltarea buruienilor, pentru reducerea temperaturii solului si pentru a conserva umiditatea solului.

Acvacultura ecologica
cresterea animalelor si plantelor acvatice, fara utilizarea ingrasamintelor sintetice, pesticidelor, antibioticelor, hormonilor de crestere sau aditivilor alimentari.

Certificare ecologica
proces prin care activitatile agricole, comerciantii, distribuitorii si procesatorii alimentari sunt inspectati si revizuiti pentru a fi verificati, in conformitate cu standardele ecologice.

Productie ecologica
Un sistem de productie administrat in conformitate cu legea si reglemetarile din acest domeniu, care raspunde conditiilor specifice, domeniu integrand practicile agricole, biologice si mecanice, si care intensifica ciclurile resurselor, promoveaza echilibrul ecologic si conserva biodiversitatea.

Eticheta de certificare
O eticheta sau un simbol care indica certificarea conform unor standarde verificate.

Inspectia
Reprezinta o vizita de verificare a performantelor operatorului, in concordanta cu standardele specifice ale programului de certificare. Inspectorul este persoana desemnata care efectueaza inspectia.

Trasabilitate
Metoda de monitorizare, suficienta pentru stabilirea originii, transferului de proprietate si transportul tuturor produselor etichetate ca produse ecologice sau care contin ingredienti ecologici.

Certificat/Declaratie de tranzactionare
Document oficial emis de un organism de certificare in timpul tranzactionarii produselor ecologice (acesta este documentul de baza pentru urmarirea cantitatii de produse vandute).

Energie regenerabila
Energia obtinuta din surse care sunt in principiu inepuizabile, spre deosebire de combustibilii fosili care sunt resurse limitate. Sursele regenerabile de energie includ lemnul, deseurile, energia geotermala, energia eoliana, energia solara, fotovoltaica si termica.

Reciclare
Procesul de colectare a materialelor din fluxul de reziduuri si de separare a acestora pe tipuri, de transformare a lor in produse noi, si de comercializare si reutilizare a acestor materiale ca produse noi.